Home » 2006 » December

BERLIN — 1935

LI OCCIDENTAL INCONTRA DE BERLIN, IN 1935 Junio 1965 marcat li triantesim anniversarie del supra citat incontra. Li autor de Occidental, professor Edgar von Wahl, partiprendet in persona. Li organisator esset li fundator del “German Occidental Federation“, Willy Mildebrath. Il hat posit su commod e comfortabil hem al disposition del partiprendentes. Lor númere ne esset [...]

LINGUE

No Comment

Li ortografic question… De Edgar de Wahl Nor afirmation, in li nota redactional al articul “Li Occidental-Incontra in Berlin” (Cosmoglotta nró 240), que Edgar de Wahl hat sempre esset partisan del ortografie simplificat ne sembla har trovat un credentie egal che omni letores. Por dissipar omni dúbites, noi reproducte in infra, sin changear un iota [...]

Continue reading …

TEXTU COMPARATIV

No Comment

Textu Comparativ inter ILa e Occidental-ILe… Noi publica infra, quam exemple ilustrativ, li textu de un lettre comercial in Interlingua e Occidental-Interlingue. INTERLINGUA: Estimat seniores,Nos ha recipite vostre epistula del 12.4.57 e manda vos hic juncte le factura e le congnoscimento del cargamento de butyro que vos nos ha facite le placer de ordinar. OCCIDENTAL: [...]

Continue reading …

Conclusion. Por evitar steril disputationes, it fórsan ne va esser superflú preciser ancor un vez li idé fundamental quel presidet al exposition de ti studie comparativ ILa-Occidental. Noi ne pretende demonstrar que Occidental es, in su structura morfologic e grammatical, superior a ILa. Noi simplicmen exámina in quant chascun del du lingues ha successat realisar [...]

Continue reading …

Li derivation. Li problema obtener derivates natural per un procede simplic e regulari ha trovat su unic, ínsuperabil e definitiv solution in li celebri “Regul De Wahl”. Yo di unic pro que li trate caracteristic del solutiones proposit per lil precessores de De Wahl esset justmen li absentie de alquel prova de regulation. Si on [...]

Continue reading …

Li verbe. Li conjugation del verb in Occidental es tam clar e simplic que li solution de Wahl ha posset servir, in su structura fundamental, anc quam modell por ILa. Noi posse dunc restricter nor exámine al poc punctus u Dr. Gode ha deviat de Occidental. Un prim punctu de divergentie es li usa de [...]

Continue reading …

Discussiones con cert adherentes de ILa… In discussiones con cert adherentes de ILa, tis-ci ha provat justificar li arcaic formes cognoscer, emer, reciper, luger, cubar etc. per li derivates international incognito, préemption, récipient, lugubre, concubine. It es cert que persones bon versat in etimologie va haver null pena por trovar un justification mem por formes [...]

Continue reading …

Li arcaismes de ILa. Li form sub quel li paroles international es standardisat in ILa es li prototip o form ancestral maxim proxim, efectivmen atestat, o solmen conjectural, quel es comun a omni lingues contribuent. Con altri paroles, li metode electet por determinar li form del paroles consiste in reascender in li passate til li [...]

Continue reading …

Eufonie. It es cert que li vocales final rendi li lingue plu sonori, ma sonoritá ne es sinonim de eufonie. It sufice, por convicter se pri to, audir italian in li bocca de angleses e franceses. Li angleses have un natural tendentie negliger (“manjar“) li finales vocalic, talmen que li diferenties inter -e, -o e [...]

Continue reading …

Substantive e adjective. De Wahl renuncia, quam omni su precessores, al distintion inter géneres grammatical e il prende ex li vocabules solmen to quo es íncontestabilmen international (jardin, triumf, occident, prudent, candid, concret etc.). Li facultativ finales -e e -i e li nuanciant vocales -o e -a concurre a eliminar cert aspritás e a augmentar [...]

Continue reading …

UN STUDIE COMPARATIV… Li redaction de Cosmoglotta ha petit Sr. Matejka redacter un studie comparativ: ILa-ILe. Noi publica it in li present caderne de Cosmoglotta. Pro motives tecnic e editorial-administrativ noi ha esset fortiat reproducter it in un sol vez, vice repartir li contenete in divers numerós e a ti necessitá noi ha devet sacrificar [...]

Continue reading …

Existe ancor altri coses passabilmen strangi… In li unesim alinea del cappitul quel, in su INTERLINGUA GRAMMAR, tracta li question del “Double stem verbes“, il declara que derivates “regularimen” format quam scribitura, corrumpive, incidition vice li natural scriptura, corruptive, incision ne besona esser considerat quam fals, ma posse esser usat uncunc ili sembla stilisticmen possibil [...]

Continue reading …

ILa complica su sistema de derivation… til far it practicmen ínaplicabil, unicmen por posser evitar “monstruositás” quam electibilitá, fractibil, consumpter etc. malgré que ti formes es perfectmen comprensibil. Naturalitá ante omnicos. Ma esque realmen Sr. Gode crede que por li popules romanic li formes supra indicat es plu natural e minu hideosi quam li formes [...]

Continue reading …

Al resultates queles IALA obtenet. Lass nos reprender li exemple del parol electibilitá citat de Sr. Schild in su articul. In efecte, ti parol, si it es perfectmen comprensibil, ne es international. Li forme international es eligibilitá quam in ILa. Ma lass nos nu examinar un poc li vertús del metode de IALA in su [...]

Continue reading …

Schematisme e naturalitá in lingues international, (continuat) Li veritá es que on ne posse oposir “Schematisme” (tal qual Sr. Schild sembla concepter it) a “naturalitá“. Nam schematisme lude un rol important mem in li lingues vivent. In quó consiste li labor del grammaticos, si ne in classificar li elementes lingual in categories de queles chascun [...]

Continue reading …

Schematisme e naturalitá in lingues international. A. Matejka Sub li titul “LE SCHEMATISMO IN AGONIA” Sr. A Schild ha publicat in nr. 2 (februar 1957) del revúe CURRERO DEL MUNDO” un articul tre interessant in quel il oposi li naturalisme de ILa al schematisme de ILe. It cúlmina in li constation que in realitá, si [...]

Continue reading …